O amica de-a mea imi spunea zilele trecute ca nu ii mai vine sa iubeasca pe nimeni niciodata. Cunoscand predispozitia feminina pentru cuvinte categorice gen ‘niciodata’, ‘nimeni’, ‘intotdeauna’ si altele de acest gen, am zis sa sondez un pic terenul si sa vad despre ce e vorba. Ceva din privirea amicei mele imi spunea ca nici ea nu credea in cuvintele pe care le spunea, ci era mai degraba un soi de dezamagire ca trebuie sa renunte la un lucru atat de minunat cum e Iubirea.
Si am aflat. Iata ce mi-a spus:
‘Imi e teama. Pur si simplu imi e teama sa ma mai indragostesc din nou. O parte din mine isi doreste din toata inima acest lucru, iar o parte spune: ‘STOP! Nu iti ajunge cat ai suferit?’ Si nu stiu de care parte sa mai ascult. Prima parte nu are niciun argument pentru a ma face sa iubesc din nou, desi parca imi spune cumva tacut ca nici o experienta nu seamana cu cealalta si ca trecutul nu e un prezicator bun pentru viitor, adica faptul ca lucrurile s-au intamplat intr-un anume fel in trecut nu inseamna ca asa se vor intampla si in viitor. Dar partea cealalta imi spune: ‘Nu asculta prostiile astea! Nu ai vazut ca tot timpul, indiferent de ceea ce ai facut, s-a intamplat la fel? Ce alte argumente mai vrei?’
Citeste mai departe pe Charmy.ro - Frica de iubire